Sursă: Zf.ro
Valul de creștere a datoriei externe a României continuă în 2026, ajungând la aproape 231 de miliarde de euro la sfârșitul lunii mai, conform datelor publicate de BNR. În primele cinci luni, datoria a crescut cu 2,45 miliarde de euro, fiind susținută în principal de majorarea datoriei pe termen lung.
În luna mai, stocul datoriei externe s-a majorat cu 1,36 miliarde de euro, evoluție determinată de creșterea datoriei pe termen lung, care a ajuns la 183,9 miliarde de euro, reprezentând aproape 80% din total. În același timp, datoria pe termen scurt a scăzut cu 2,4%, ajungând la 47 miliarde de euro, adică 20,4% din total.
Ce reprezintă creșterea datoriei externe a României?
Majoritatea datoriei externe a României rămâne concentrată în zona administrației publice. La sfârșitul lunii mai, datoria statului a crescut cu aproape 2,6 miliarde de euro față de finalul anului 2025, fiind influențată în principal de creșterea împrumuturilor, în timp ce stocul titlurilor de datorie a rămas relativ stabil.
- Stocul datoriei externe a ajuns la 230,9 miliarde de euro
- Datoria pe termen lung a crescut la 183,9 miliarde de euro
- Datoria pe termen scurt a scăzut la 47 miliarde de euro
- Rata serviciului datoriei pe termen lung a scăzut la 15,5%
- Gradul de acoperire a importurilor cu rezervele internaționale a rămas la șase luni
- Gradul de acoperire a datoriei pe termen scurt cu rezervele valutare a coborât la 102,4%
Ce impact are această creștere asupra economiei României?
BNR indică faptul că, în perioada ianuarie-mai 2026, rata serviciului datoriei externe pe termen lung a scăzut, ceea ce poate semnala o gestionare mai eficientă a obligațiunilor externe. În același timp, menținerea unui nivel stabil al rezervelor și acoperirea importurilor sugerează o poziție relativ solidă a economiei naționale.
Analistii economici urmăresc cu atenție evoluția datoriei externe, având în vedere că orice creștere semnificativă poate influența stabilitatea financiară a țării. În prezent, indicatorii arată o gestionare prudentă, însă monitorizarea continuă rămâne esențială pentru evitarea unor eventuale riscuri.