Unele dintre cele mai mici localități din România ajung să genereze venituri locale pe cap de locuitor comparabile sau chiar mai mari decât orașele mari, potrivit Raportului privind Analiza Eficienței Administrației Publice Centrale și Locale, elaborat la nivelul Cancelariei Prim-Ministrului. În același timp, alte comune cu mii sau chiar zeci de mii de locuitori colectează venituri foarte mici, ceea ce arată diferențe uriașe de capacitate fiscală între administrațiile locale.
Raportul analizează veniturile generate local la nivel de unitate administrativ-teritorială, incluzând impozitele, taxele locale, redevențele, chirii, veniturile din prestări de servicii, amenzi și cota defalcată din impozitul pe venit. Acestea reprezintă resursele proprii ale comunităților, excluzând fondurile europene sau subvențiile de la bugetul de stat pentru investiții.
Citește și: Compania românească Interlink marchează aproape 30 de ani în IT, adaptându-se la schimbări
Unul dintre cele mai interesante aspecte ale raportului este că mărimea localității nu garantează automat venituri ridicate. Astfel, unele comune mici ating pragul de peste 10.000 lei pe locuitor, în timp ce localități cu populație mult mai mare abia reușesc să colecteze câteva sute de lei pe cap de locuitor.
Care sunt cele mai eficiente comune mici din România?
Printre cele mai remarcabile exemple se numără comuna Frecăței, din județul Brăila, care a ajuns la 13.632 lei pe locuitor din venituri generate local. De asemenea, Sfântu Gheorghe, din județul Tulcea, a înregistrat 10.603 lei pe locuitor, beneficiind de potențial turistic și economic specific zonei.
- Comuna Jucu, din județul Cluj, a atins 10.224 lei pe locuitor, datorită conectării la zona metropolitană Cluj și activităților economice importante.
- Localități periurbane precum Ghimbav și Otopeni se află în top, datorită dezvoltării rapide și infrastructurii moderne.
- Diferențele de venituri între comune și orașe mari sunt semnificative, indicând o capacitate fiscală variabilă între administrații.
Ce înseamnă aceste diferențe pentru administrațiile locale?
Rezumând, raportul evidențiază că mărimea populației nu este un indicator sigur al eficienței fiscale. Unele comune mici pot deveni modele de bună administrare, generând venituri semnificative din resursele proprii, în timp ce orașele mari pot avea dificultăți în colectarea impozitelor.
Reacțiile oficiale indică faptul că aceste rezultate vor conduce la o reevaluare a politicilor fiscale locale și la o mai mare responsabilizare a administrațiilor pentru creșterea veniturilor proprii. În plus, diferențele de capacitate fiscală pot influența planurile de dezvoltare și investiții în următorii ani.