Sursă: Zf.ro

Leonardo Badea, Prim-viceguvernator al Băncii Naționale a României, afirmă că inteligența artificială (AI) reprezintă un subiect de maximă actualitate pentru factorii de decizie, în special pentru băncile centrale. În prezent, dezbaterile se concentrează pe două direcții opuse: una optimistă, care anticipează o creștere rapidă a productivității și o transformare aproape miraculoasă a economiei, și alta sceptică, care avertizează asupra riscului formării unei bule speculative.

În analiza sa, Badea evidențiază că estimările privind cheltuielile de capital ale celor patru mari furnizori americani de servicii cloud – Microsoft, Alphabet, Meta și Amazon – pentru anul 2026, depășesc 600 de miliarde de dolari. Aceste cifre evocă amintiri din perioada boom-ului dot-com, generând temeri că o bulă similară s-ar putea forma și în prezent. În același timp, el subliniază că întrebarea esențială nu este dacă această bulă se va crea, ci cât de rapid vor apărea beneficiile reale ale AI în creșterea productivității și ce măsuri trebuie adoptate de decidenți pentru a gestiona această tranziție.

Impactul AI asupra economiei și riscurile speculative

Leonardo Badea amintește de observațiile futurologului Roy Amara din anii ’70, care avertiza că tendința este de a supraestima efectele pe termen scurt și de a subestima cele pe termen lung ale noilor tehnologii. În perioada „dot-com”, a existat o așteptare exagerată ca internetul să transforme rapid economia, însă realitatea a fost diferită, iar indicele Nasdaq a pierdut 78% din valoare între 2000 și 2002. Cu toate acestea, companiile care au supraviețuit acelei crize, precum Amazon, Google sau eBay, au continuat să inoveze și să modeleze industrii întregi, acumulând profituri și capital.

• Estimările pentru 2026 indică cheltuieli de capital de peste 600 de miliarde de dolari pentru cei patru mari furnizori cloud
• Riscul formării unei bule speculative asemănătoare celei din perioada dot-com
• Impactul AI asupra productivității și dezvoltării economice

Ce urmează pentru economia românească în contextul AI

Badea subliniază că, în timp ce companiile tehnologice mari din SUA generează deja fluxuri de numerar reale și consistente, utilizarea comercială a AI-ului în diverse domenii, inclusiv în sectorul public și militar, devine tot mai frecventă. În România, această tendință poate aduce beneficii, dar și riscuri, dacă nu se gestionează corespunzător. Autoritățile trebuie să monitorizeze evoluția pieței și să implementeze măsuri pentru a evita formarea unei bule speculative care să afecteze stabilitatea economică.

În concluzie, impactul AI asupra economiei globale și locale va depinde de modul în care factorii de decizie vor reuși să valorifice potențialul tehnologiei, evitând în același timp capcanele unei creșteri speculative excesive.