Sursă: Hotnews.ro

România dispune oficial de stocuri petroliere pentru aproximativ 90 de zile, însă această cifră nu reflectă întotdeauna realitatea din teren, avertizează experții în energie.

Președintele Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță, explică faptul că, deși pe hârtie cifrele par liniștitoare, realitatea este diferită. România produce anual în jur de 2,7 milioane de tone de țiței, are două rafinării funcționale și acces la resurse din Marea Neagră, precum și stocuri de urgență. Însă, aproximativ trei sferturi din necesarul de țiței provine din import, iar în ultima perioadă peste 60% din aceste importuri au fost din Kazahstan, care a întrerupt fluxul de 21 iulie 2026.

Care sunt riscurile reale ale stocurilor de petrol ale României?

Deși oficial, stocurile de urgență ar acoperi circa 90 de zile de importuri, în realitate, această cifră nu reflectă timpul efectiv de rezistență în cazul unei crize. Studiile arată că, în condiții de întrerupere a fluxului kazah, motorina reprezintă cea mai vulnerabilă componentă a rezervelor, fiind dificil de înlocuit rapid.

• România avea în 2025 aproximativ 2,038 milioane de tone de stocuri de urgență
• Circa 53% din aceste stocuri erau reprezentate de țiței și materii prime pentru rafinării
• Restul, peste 950.000 de tone, includeau produse petroliere finite, precum motorină, benzină, păcură și kerosen
• Stocurile efective în țară acoperă în jur de 45 de zile, iar alte 45 de zile sunt delegate în alte state UE
• Transportul, rafinarea și distribuția pot deveni blocaje majore în cazul unei crize

Cât am putea rezista fără importuri de țiței kazah?

În scenariul în care fluxul kazah s-ar relua după o întrerupere de șase luni, România nu are suficiente rezerve pentru a susține consumul pe termen lung. Analiza indică faptul că, în condiții de criză europeană severă, motorina devine cea mai vulnerabilă componentă, fiind dificil de înlocuit rapid din alte surse.

Potrivit explicațiilor oficiale, stocurile externe, delegate în alte state UE, nu sunt instant disponibile și trebuie eliberate și distribuite, ceea ce poate dura zile sau chiar săptămâni. În plus, dacă toate verigile logistice se blochează, sistemul de rezervă nu poate funcționa eficient, iar riscul de penurie crește considerabil.

În concluzie, cifrele oficiale pot induce în eroare, iar vulnerabilitatea reală a României în cazul unei crize energetice depinde de mai mulți factori, nu doar de numărul de zile de stocuri. Este nevoie de strategii suplimentare pentru a asigura securitatea energetică a țării în situații de urgență.