Un incident recent din Galați, în care o dronă a fost doborâtă și a provocat un incendiu, a atras atenția asupra limitărilor tehnice ale forțelor armate române. Fostul șef al Statului General al Armatei, generalul cu patru stele în rezervă Ştefan Dănilă, explică de ce nu putea fi doborâtă drona rusească, în condițiile actuale.
Într-un interviu pentru News.ro, Dănilă, pilot de profesie, afirmă că dronele care vin de la granița României și lovesc zone apropiate de frontieră sunt dificil de interceptat. El susține că, deși avioanele militare au fost ridicate și au primit ordin de distrugere a țintei, nu pot angaja o țintă pe care nu o pot vedea clar, mai ales dacă aceasta are dimensiuni mici și dispare rapid de pe radar.
Citește și: Incendiu masiv în Rusia, după atacul cu drone asupra terminalului petrolier din Rostov
„Este destul de complicat deoarece aceste drone, care vin de la granița României și lovesc zone la distanțe foarte mici de frontieră, sunt greu de combătut. Deşi avioanele au fost ridicate şi au avut ordin de distrugere a ţintei, nu poţi angaja o ţintă pe care nu o vezi, care este mică, de dimensiunea unui zbor de pasăre, şi care apare şi dispare constant de pe radar. Degeaba dai ordinul dacă tehnic nu poţi să-l execuţi în acele condiţii”, explică Dănilă.
De ce nu se pot folosi rachete pentru neutralizarea dronelor?
Fostul general respinge și scenariul utilizării rachetelor pentru a intercepta aceste drone, argumentând că riscul de a lovi zonele locuite este prea mare. „Nu ai cum să tragi cu racheta într-o astfel de dronă deasupra zonelor locuite. Dacă se trăgea cu racheta deasupra blocurilor, s-ar fi putut întâmpla ce s-a întâmplat în Polonia, unde racheta de interceptare a produs probleme mai mari decât drona în sine. Aceasta ar fi fost riscul major și la Galați”, afirmă Dănilă.
El precizează că în cazul dronelor din Țările Baltice, condițiile de teren și deciziile luate au fost diferite, iar în România nu era posibilă o astfel de acțiune. „La noi nu era posibil”, adaugă generalul, explicând că deciziile se iau în funcție de situația reală de pe teren și de individualitatea fiecărui incident.
Contextul incidentului și poziția NATO
În noaptea de joi spre vineri, o dronă s-a prăbușit pe un bloc din Galați, la ora 02:00, provocând o explozie și un incendiu la un apartament de la etajul 10. Doi oameni au fost duși la spital, iar autoritățile au confirmat incidentul.
Dănilă consideră că România trebuie să solicite activarea articolului 4 din Tratatul NATO, care prevede consultări comune în cazul unei amenințări la adresa integrității teritoriale sau securității. El subliniază că, din punct de vedere tehnic, România nu avea posibilitatea să doboare drona, iar situația a fost gestionată în condițiile limită ale tehnologiei și riscurilor.
- Incidentul a avut loc în Galați, în apropierea frontierei
- O dronă rusească a fost doborâtă și a provocat un incendiu
- Doi oameni au fost răniți și au fost duși la spital
- Generalul Dănilă explică limitările tehnice ale interceptării dronelor
- Se analizează posibilitatea activării articolului 4 din NATO
În concluzie, expertul militar afirmă că, din cauza condițiilor de teren și a riscurilor, România nu putea interveni eficient pentru doborârea dronei, iar situația necesită consultări și măsuri coordonate la nivel NATO pentru a gestiona astfel de amenințări.