Sursă: Mediafax.ro
Franța a înregistrat un nivel record al angajării persoanelor cu vârste de peste 60 de ani, conform unui raport recent al Ministerului Muncii. Ponderea francezilor cu vârste între 60 și 64 de ani activi pe piața muncii a atins cel mai ridicat nivel din ultimii 50 de ani.
Citește și: Incendiu masiv în Rusia, după atacul cu drone asupra terminalului petrolier din Rostov
Conform datelor publicate de Direcția pentru Cercetare, Studii și Statistică (DARES), rata de ocupare a seniorilor a ajuns la 44,4%, în creștere cu 2,1 puncte procentuale față de anul precedent. Aceasta reprezintă cea mai ridicată valoare înregistrată pentru această categorie de vârstă în ultimele cinci decenii.
Ce a determinat această creștere a angajării seniorilor?
Specialiștii DARES consideră că această evoluție este parțial rezultatul reformei pensiilor adoptate în 2023, care a majorat vârsta legală de pensionare de la 62 la 64 de ani. Această schimbare a extins perioada de contribuție necesară pentru obținerea unei pensii integrale, determinând astfel mai multe persoane să rămână active pe piața muncii.
- Rata de ocupare a seniorilor a crescut la 44,4%.
- Reforma pensiilor a fost adoptată în 2023.
- Vârsta legală de pensionare a fost majorată de la 62 la 64 de ani.
Contextul istoric al angajării seniorilor în Franța
Raportul subliniază o inversare a tendinței observate începând cu anii 1970. În 1975, aproximativ 40,5% dintre francezii cu vârste între 60 și 64 de ani erau angajați, însă acest procent a scăzut constant, atingând un minim de 10,8% în 2001. Această diminuare a fost influențată de reducerea vârstei legale de pensionare la 60 de ani în 1982 și de utilizarea pe scară largă a schemelor de pensionare anticipată.
Deși tendința actuală este pozitivă, Franța continuă să se situeze sub media multor state europene în ceea ce privește ocuparea forței de muncă în rândul seniorilor. Această creștere a participării seniorilor la piața muncii este urmărită cu atenție în contextul îmbătrânirii populației și al presiunilor asupra sistemelor publice de pensii, o provocare cu care se confruntă majoritatea statelor europene, inclusiv România.