Sursă: Adevarul.ro
Germania plănuiește să-și intensifice sprijinul militar pentru Ucraina, după incidentul cu drone de la aeroportul Leipzig/Halle, pe care autoritățile germane îl atribuie Rusiei. Decizia Berlinului a fost anunțată în contextul în care se pregătește să livreze în septembrie rachete suplimentare pentru sistemele de apărare antiaeriană IRIS-T și câteva mii de drone de atac.
Citește și: Incendiu masiv în Rusia, după atacul cu drone asupra terminalului petrolier din Rostov
Potrivit informațiilor, guvernul german intenționează să consolideze și cooperarea în domeniul informațiilor cu Ucraina și să pregătească noi sancțiuni împotriva Moscovei. Sursele din cadrul guvernului indică faptul că rachetele IRIS-T vor fi trimise în cursul acestei luni, iar dronele vor ajunge în Ucraina în cel mai scurt timp, fără a fi specificate modelele exacte.
Reacția Germaniei la incidentul de sabotaj de la Leipzig
La 1 septembrie, autoritățile germane au declarat că Rusia este responsabilă pentru tentativa de sabotaj de la aeroportul Leipzig/Halle, produsă la 4 august. Ancheta a identificat o dronă, explozibili și echipamente de detonare la locul incidentului, elemente care au fost întâlnite și în alte operațiuni hibride atribuite Rusiei, inclusiv în contextul războiului din Ucraina.
Se pare că scopul dispozitivului a fost perturbarea transporturilor de armament destinate Ucrainei, iar legăturile dronei cu serviciile militare de informații ruse, inclusiv cu GRU, sunt suspectate de autorități. În urma incidentului, au fost descoperite și alte drone, inclusiv un aparat care ar fi transportat explozibili, în apropierea avioanelor cargo ucrainene.
De asemenea, în Germania s-au înregistrat alte acte de sabotaj, precum descoperirea a șase dispozitive explozive la o substație electrică din apropierea Kölnului, act considerat deliberat de vandalism. Autoritățile investighează legătura dintre aceste incidente și alte operațiuni hibride în desfășurare.
Precizare: Toate persoanele menționate în acest articol beneficiază de prezumția de nevinovăție, prevăzută de art. 23 alin. (11) din Constituția României și de art. 4 din Codul de procedură penală, până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive.