Sursă: Mediafax.ro
Arheologii au descoperit în regiunea Boemiei Centrale, la Chleby, o structură circulară veche de aproximativ 6.500 de ani, cu funcție ritualică și astronomică. Situl este cu circa un mileniu mai vechi decât celebrul monument britanic Stonehenge, fiind considerat o descoperire excepțională pentru perioada neolitică.
Citește și: Clopotnița medievală din Italia rămâne parțial deasupra apei, atrăgând turiști
Structura constă într-un șanț circular cu un diametru de aproximativ 230 de metri și o adâncime de 2,5 metri. Potrivit specialiștilor, în interiorul incintei au fost identificate 12 intrări dispuse în puncte strategice, posibil pentru observarea ciclurilor solare și lunare. Pereții erau probabil realizați din stâlpi de lemn, iar accesul putea fi decorat cu cranii și coarne de taur, o ipoteză susținută de oasele de animale găsite în șanț.
Importanța descoperirii pentru arheologia europeană
Ce face această descoperire cu adevărat remarcabilă este orientarea astronomică a sitului. Conform cercetărilor, poziția intrărilor permitea observarea răsăritului la solstițiul de vară, apusului de iarnă și a pozițiilor extreme ale Lunii, în cadrul ciclului său de aproximativ 18,6 ani. Profesorul Petr Krištuf, de la University of West Bohemia, a explicat că asemenea incinte circulare nu erau cunoscute în regiune pentru acea perioadă, iar principiul de orientare seamănă cu cel de la Stonehenge.
- Situl are o vechime de circa 6.500 de ani, mai vechi decât Stonehenge
- Structura include un șanț circular cu 12 intrări dispuse strategic
- Poziționarea permitea observarea ciclurilor astronomice importante
- Inițial, situl avea funcție ritualică și astronomică, apoi a fost folosit ca mormânt și așezare obișnuită
- Descoperirea adaugă informații despre comunitățile neolitice din Europa Centrală
Rolul sitului în evoluția culturilor neolitice
Funcția ritualică a sitului pare să fi evoluat de-a lungul mileniilor. Cercetările anterioare au evidențiat morminte ale culturii Únětice, datate între 2300 și 1600 î.Hr. În Epoca Fierului, situl și-a pierdut semnificația inițială, fiind umplut și înlocuit cu o așezare obișnuită. Arheologii continuă să analizeze solul pentru a descoperit urmele chimice ale utilizării sitului în diferite epoci.
Descoperirea contribuie la înțelegerea societăților agricole din Europa Centrală și a preistoriei zonei carpato-danubiene, fiind o piesă importantă în puzzle-ul istoriei umane din neolitic.