În comuna Stroeneşti, familia meşterului popular Cristina Niculescu păstrează vie tradiţia obţinerii borangicului, un proces realizat integral manual, de la creşterea viermilor de mătase până la ţesutul pânzei.
Procesul începe cu hrănirea viermilor cu frunze de dud din propria livadă, până când aceştia formează coconii, care sunt apoi desiraţi pentru a scoate firul de borangic. Torsul şi ţesutul manual completează această activitate, rezultând piese de port popular unice, realizate în stil tradiţional.
Citește și: Liderii PSD decid astăzi soarta guvernului Niculescu în ședința de la București
Un meşteşug pe cale de dispariţie în România
Atelierul familiei Niculescu este singurul loc cunoscut din ţară unde se mai ţese borangic obţinut din viermi crescuţi în gospodărie. Sericicultura, domeniu în declin, se confruntă cu costuri ridicate şi reducerea plantărilor de dud, deşi în anii '80 România era printre liderii mondiali în această industrie.
Cristina Niculescu explică că nu ştie de ce tot mai puţini oameni mai cresc viermi de mătase, menţionând că procesul este dificil şi câştigul nu vine imediat. Pentru a reduce costurile, familia a înfiinţat propria livadă de dud, asigurând astfel întregul lanţ de producţie, de la dud la pânza de borangic.
Deşi efortul este considerabil, familia Niculescu continuă să practice această meserie, fiind motivată de satisfacţia de a păstra vie o tradiţie veche. În plan, Cristina Niculescu intenţionează să înfiinţeze un muzeu al borangicului, în formă de cocon de vierme de mătase, pentru a împărtăşi povestea acestei arte tradiţionale cu vizitatorii.
Proiectul, susţinut de iniţiatorii Geoparcului aspirant UNESCO „Oltenia de sub Munte”, ar putea fi deschis în această toamnă, oferind publicului o incursiune în lumea borangicului, de la livadă până la ie, şi legând patrimoniul cultural de biodiversitate.
Conform Observatornews.ro