Sursă: Zf.ro
Unul dintre cele mai importante orașe din Europa, Bucureștiul, nu mai dispune de spații de agrement acvatic funcționale pe Dâmbovița și Colentina, după decenii de degradare și neîntreținere. În timp ce capitalele europene precum Paris, Budapesta sau Sofia au investit în amenajări moderne pentru relaxare pe malurile râurilor, Bucureștiul a pierdut aceste oportunități.
Citește și: Siegfried Mureșan afirmă că România merită un guvern mai bun
Pe cursul Dâmboviței, lacul Morii, care ar fi trebuit să fie un centru de agrement, se află în continuare în reamenajare, însă turnarea de beton a acoperit vechile plaje improvizate, iar băile publice sunt aproape inexistente. În plus, ștrandurile de pe Colentina sunt în paragină sau au fost închise, iar lacul Văcărești nu mai poate fi folosit pentru relaxare, fiind colmatat și poluat.
Ce pot face bucureștenii pentru relaxare acvatică în prezent?
Locuitorii capitalei se pot bucura doar de câteva zone de activități nautice, precum instalațiile pentru bărci și caiacuri de pe Dâmbovița, dar acestea nu permit înotul. Cursul râului Sabar este aproape colmatat, iar Ciorogârla a rămas un râu enigmatic, cu un potențial de relaxare aproape complet pierdut.
- Ștrandurile de pe Colentina sunt în paragină sau au fost închise
- Lacul Morii este în reamenajare, dar cu beton și fără plaje
- Cursul Argeșului a devenit groapă de gunoi
- Ciorogârla nu mai este folosită pentru agrement
Parisul a reușit să amenajeze zone de înot în Sena pentru Jocurile Olimpice din 2024
În contrast cu Bucureștiul, Parisul a investit peste 1,4 miliarde de euro pentru a curăța Sena și a amenaja zone de înot în râu, în cadrul proiectului pentru Jocurile Olimpice din 2024. S-au construit stații de tratare a apei și un bazin de 50.000 de metri cubi pentru a preveni revărsările din sistemul de canalizare. În această vară, trei zone de înot din centrul Parisului au fost deschise publicului, oferind răcorire în timpul temperaturilor record din iulie.
Studentă în vârstă de 23 de ani, Sylvia Goutard, a încercat să înoate în Sena pentru răcorire, fiind motivată de canicula de 34 de grade Celsius. Aproximativ 50.000 de oameni au plonjat în râu de la începutul lunii iulie, depășind astfel numărul de anul trecut, ceea ce ridică întrebări legate de igienă și siguranță.
Astfel, în timp ce Parisul a reușit să transforme Sena într-un spațiu de relaxare și sport, Bucureștiul rămâne în urmă, cu lacuri și râuri colmatate sau în paragină, fără posibilitatea de a oferi bucureștenilor o alternativă sigură și modernă pentru relaxare acvatică.