Sursă: Hotnews.ro
Canalul ucrainean Bâstroe, un subiect tensionat în relațiile dintre România și Ucraina, a revenit în atenția publicului în urma discuțiilor recente despre impactul lucrărilor de dragare asupra debitului Dunării. Aceasta a fost evidențiată de directorul general al Institutului GeoEcoMar, Adrian Stănică, care a subliniat că intervențiile hidrotehnice din Delta Dunării, efectuate încă din secolul 19, au redus debitul apei de pe brațul Chilia de la 60% la 40%.
Citește și: Liderii PSD decid astăzi soarta guvernului Niculescu în ședința de la București
În contextul în care unii se întreabă dacă ucrainenii „ne fură” apa Dunării prin lucrările recente de pe canalele Bâstroe și Chilia, Stănică a explicat că aceste modificări trebuie privite în contextul istoric. El a menționat că, la sfârșitul Războiului Crimeei, brațul Chilia prelua peste două treimi din apa adusă de Dunăre, iar acum procentul a ajuns în jur de 40%.
Ce impact au lucrările asupra debitului Dunării?
Discuțiile despre scăderea nivelului Dunării au fost amplificate de acuzațiile aduse Ucrainei în februarie 2023, când fostul ministru al Transporturilor, Sorin Grindeanu, a declarat că lucrările de dragare ar putea avea un impact negativ asupra mediului și Deltei Dunării. Cu toate acestea, s-a dovedit că lucrările efectuate de ucraineni au fost doar de întreținere la capetele canalului, fără a afecta semnificativ debitul apei.
- Lucrările de întreținere au avut loc la intersecția canalului Bâstroe cu Chilia și Marea Neagră.
- Teama că ucrainenii ar putea „fura” transportul naval de mărfuri de pe canalul Sulina a persistat în rândul opiniei publice din România.
- Scăderea debitului Dunării a generat speculații despre posibilele efecte ale lucrărilor asupra fluxului de apă.
Perspectivele viitoare asupra relațiilor româno-ucrainene
Într-o situație de criză reală din cauza debitului scăzut al Dunării, discuțiile despre canalul Bâstroe sunt esențiale pentru a înțelege impactul acestor lucrări asupra mediului și asupra relațiilor bilaterale. Adrian Stănică a coordonat numeroase proiecte de cercetare pe Dunăre și a subliniat importanța unei analize detaliate a modificărilor istorice ale debitului.
În concluzie, canalul Bâstroe rămâne un subiect sensibil, iar gestionarea resurselor de apă va necesita o colaborare strânsă între România și Ucraina pentru a preveni eventualele conflicte și a asigura un mediu sănătos pentru ambele țări.