Sursă: Mediafax.ro
Curtea Constituțională a României discută joi, 4 iunie, sesizarea de neconstituționalitate depusă de peste 50 de deputați din AUR, SOS și PACE, precum și de parlamentari neafiliați, împotriva legii de aprobare a ordonanței SAFE.
Sesizarea a fost formulată pentru că aceștia au reclamat că ordonanța nu se limitează la aplicarea programului SAFE, ci modifică și alte acte normative, inclusiv legislația legată de PNRR. În document, parlamentarii susțin că ordonanța ar afecta echilibrul legislativ și ar încălca principiile constituționale.
Pe ordinea de zi a CCR se află și cererea de soluționare a unui conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Guvern, formulată de președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, tot în legătură cu ordonanța privind SAFE. Acest conflict vizează modul în care a fost adoptată și aplicată ordonanța în contextul legislației naționale.
Ce implică programul SAFE pentru România
Instrumentul european „Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE) prevede alocarea a 16,68 miliarde euro pentru achiziția de echipamente militare și infrastructură duală în România. Achizițiile includ drone, rachete și avioane de luptă, fiind considerate strategice pentru apărarea națională.
- Alocarea financiară de 16,68 miliarde euro
- Achiziții de drone, rachete și avioane
- Implementarea în infrastructură și echipamente militare
- Modificări legislative pentru acces rapid la fonduri
- Controverse legate de legalitatea ordonanței
Reacțiile oficiale și următorii pași
Guvernul susține că ordonanța este necesară pentru a accelera investițiile în industria de apărare și pentru protejarea activelor strategice ale statului. Ministrul Economiei, I. Darău, a afirmat că România are nevoie de o combinație între președintele jucător și cel mediator, menționând că deciziile guvernamentale trebuie evaluate la sfârșitul mandatului.
Pe 10 iunie, CCR va analiza și cererea privind un conflict juridic între Parlament și Guvern, în contextul ordonanței SAFE. Decizia va avea impact asupra modului în care legislația națională va putea sprijini proiectele de apărare și securitate europeană.
Evenimentul continuă să fie în centrul atenției politice, iar decizia CCR va influența modul în care România va putea accesa fondurile europene pentru apărare în următorii ani.