România a avut, vinerea trecută, o decizie importantă din partea agenției de rating S&P Global Ratings, care a menținut ratingul suveran la BBB- și a păstrat perspectiva negativă. Aceasta înseamnă că țara nu a fost retrogradată în zona „junk”, dar riscul de a ajunge acolo rămâne.
Decizia vine într-un moment în care România nu are un guvern cu puteri depline, după ce președintele a făcut patru nominalizări de premier. În acest context, investitorii sunt preocupați de incertitudinea politică și de impactul acesteia asupra finanțelor publice.
Citește și: Siegfried Mureșan afirmă că România merită un guvern mai bun
Impactul crizei politice asupra economiei
Potrivit unor analize, randamentele obligațiunilor românești pe zece ani au crescut în ultimele două săptămâni, atingând cele mai ridicate niveluri din ultimul an. Acest lucru indică o creștere a riscului perceput de investitori, care trebuie să plătească dobânzi mai mari pentru a finanța datoria publică.
De asemenea, un leu mai slab și creșterea randamentelor obligațiunilor pot avea efecte negative asupra prețurilor, cursului valutar și costurilor de import. În condițiile în care economia încă se confruntă cu inflație ridicată, aceste riscuri pot ajunge direct în buzunarul consumatorilor și al companiilor.
Ratingul BBB- este ultima treaptă din categoria „investment grade”, iar perspectiva negativă indică posibilitatea unei retrogradări dacă situația politică nu se stabilizează și dacă deficitul fiscal nu va fi redus în următorii ani. Agenția de rating subliniază că procesul de formare a guvernului poate împiedica reducerea deficitului în 2027 și 2028, ceea ce ar putea duce la o nouă evaluare a riscului.
În concluzie, criza politică actuală afectează direct percepția asupra riscului țării și, implicit, costurile de finanțare. Investitorii așteaptă semnale clare și planuri credibile pentru stabilizarea situației fiscale și politice, pentru a evita o retrogradare în zona „junk”.