Deputatul AUR Sorin Muncaciu evidențiază creșterea costurilor datoriei publice în România, subliniind că în primele șapte luni ale anului 2026, statul a plătit peste 40 de miliarde de lei doar pe dobânzi, cu o creștere de 26,5% față de aceeași perioadă a anului trecut.
El afirmă că această situație reflectă o politică bugetară în care împrumutul a devenit o soluție frecventă pentru acoperirea deficitelor structurale și a cheltuielilor ineficiente, ceea ce transferă povara către cetățeni. Muncaciu subliniază că, dacă banii împrumutați ar fi fost direcționați spre proiecte de dezvoltare precum infrastructură, sănătate sau cercetare, datoria ar fi putut reprezenta o investiție în viitor.
Citește și: Liderii PSD decid astăzi soarta guvernului Niculescu în ședința de la București
De asemenea, parlamentarul menționează că în 2026, datorii de aproximativ 150 de miliarde de lei trebuie rambursate sau refinanțate, iar pentru perioada 2027-2030, estimările indică o scadență de aproape 84 de miliarde de euro, fără a include noile împrumuturi și dobânzile viitoare.
El adaugă că, în primele șapte luni, deficitul bugetar a fost de 48,08 miliarde de lei, în condițiile în care cheltuielile au fost de 460,39 miliarde, iar veniturile de 412,31 miliarde. În același timp, investițiile publice au crescut cu 24%, atingând 76,51 miliarde de lei, dar acestea nu justifică, în opinia sa, dimensiunea dezechilibrului economic.
Impactul asupra patrimoniului economic al României
Deputatul AUR pune întrebarea dacă, în urma împrumuturilor, România a rămas cu un patrimoniu economic valoros, precum capacități energetice, autostrăzi sau infrastructură modernizată. El consideră că, dacă această datorie nu va fi gestionată corect, costurile vor fi transferate permanent asupra cetățenilor prin taxe și austeritate.