Deputații francezi au votat joi pentru eliminarea oficială a unor legi din epoca sclaviei, care defineau statutul juridic al persoanelor înrobite drept «bunuri mobile» și justificau abuzurile, relatează Reuters. Acest pas, în mare parte simbolic, are loc în contextul dezbaterilor din Franța despre despăgubiri pentru sclavie și rasismul persistent legat de colonialism.
Legislația vizată, cunoscută sub numele de «Code noir», cuprinde edicte regale din perioada 1685-1724, promulgate de Ludovic al XIV-lea, considerat unul dintre cei mai importanți regi ai Franței. Deși sclavia a fost oficial abolită în 1848, «Code noir» nu a fost niciodată abrogat în mod formal, fiind păstrat în legislație până în prezent.
Citește și: Budanov afirmă că Rusia recunoaște: «Poate că am vrea, dar nu» în negocierile de pace
Deputatul Max Mathiasin, reprezentant al insulei Guadelupa, a explicat că această inițiativă nu încearcă să șteargă istoria, ci să facă un gest simbolic de recunoaștere și dreptate. El a afirmat că abrogarea oficială a «Code noir» și a textelor derivate reprezintă un pas important în procesul de comemorare și de recunoaștere a trecutului colonial.
Ce înseamnă abrogarea «Code noir» pentru societatea franceză?
Cei 254 de parlamentari prezenți au votat în unanimitate în favoarea proiectului, care urmează să fie dezbătut și în camera superioară a parlamentului. Dacă va fi adoptat și de Senat și promulgat de președintele Emmanuel Macron, legea va obliga guvernul să prezinte un raport privind consecințele legislației coloniale și efectele sclaviei asupra societății franceze.
- Raportul va analiza moștenirea sclaviei asupra rasismului și discriminării din Franța
- Se va evalua modul în care istoria sclaviei este predată în școli
- Se vor discuta efectele de durată ale colonizării asupra teritoriilor franceze de peste mări
Reacțiile oficiale și perspectivele viitoare ale Franței
Președintele Emmanuel Macron și-a exprimat sprijinul pentru această inițiativă, afirmând că vechea legislație nu ar fi trebuit să supraviețuiască până în prezent. Deși a discutat despre despăgubiri pentru urmașii sclavilor, Macron nu a făcut propuneri concrete în acest sens.
Unii parlamentari consideră că legea ar fi trebuit să includă și cereri de despăgubiri, însă deputatul Mathiasin a spus că nu a dorit să «îngreuneze» proiectul cu astfel de propuneri. În opinia sa, lupta pentru despăgubiri trebuie continuată, fiind o chestiune esențială în procesul de justiție istorică.
Franța a fost unul dintre cei mai importanți actori europeni în comerțul transatlantic cu sclavi, reprezentând 13% dintre expedițiile comerciale între secolele XVI-XIX, conform Memorialului pentru Abolirea Sclaviei de la Muzeul din Nantes. În prezent, apelurile pentru despăgubiri și scuze oficiale câștigă teren la nivel internațional, deși există și opoziție din partea celor care consideră că statele actuale nu pot fi responsabile pentru crimele trecutului.