Angajații din România raportează niveluri de implicare și satisfacție la locul de muncă peste media europeană, iar percepția asupra productivității echipelor este mai bună decât media globală, potrivit ediției 2026 a studiului „Barometrul fericirii la locul de muncă”, realizat de Pluxee în parteneriat cu The Happiness Index.
Studiul a analizat răspunsurile a peste 3.600 de angajați români și face parte dintr-un proiect global care a inclus aproximativ 80.000 de angajați din 115 țări. Cercetarea a urmărit patru dimensiuni ale experienței profesionale: rațională, emoțională, instinctivă și reflexivă.
Citește și: Cum ne pregătim copiii pentru meseriile viitorului
România depășește media europeană la implicare și fericire la locul de muncă
Conform studiului, scorul general pentru sănătatea culturii organizaționale în România a ajuns la 7,3 din 10, peste nivelul european de 6,9. În plus, nivelul implicării angajaților români a crescut la 7,4, de la 7,1 în 2025, apropiindu-se de media globală de 7,3. Fericirea la locul de muncă a urcat la 7,2, peste media europeană de 7,0.
- Relația dintre colegi are un impact major asupra productivității, angajații români acordând un scor de 7,7 calității relațiilor din echipe.
- Percepția privind productivitatea echipei directe a fost evaluată cu 7,9, peste media globală de 7,6.
- Majoritatea angajaților români doresc să rămână la actualul job, indicând o satisfacție generală ridicată.
Paradoxul înaltei performanțe: productivitate fără legătură emoțională profundă
Studiul evidențiază un „paradox al înaltei performanțe”, unde angajații percep că sunt productivi, dar nu dezvoltă o legătură emoțională puternică cu organizația. Această distincție arată că performanța nu depinde doar de organizare, ci și de factori sociali și emoționali.
Autorii studiului subliniază că, deși românii se percep ca fiind productivi, scorul pentru conexiunea emoțională și sentimentul de apartenență rămâne mai slab, indicând o tendință de a se vedea ca elemente ale unui mecanism, mai degrabă decât ca parte a unui colectiv.
În concluzie, cercetarea arată că, în ciuda implicării ridicate, există un potențial de îmbunătățire în ceea ce privește sentimentul de apartenență și conexiunea emoțională cu organizația, aspecte esențiale pentru dezvoltarea durabilă a mediului de lucru.
