Sursă: Stirileprotv.ro
Cristina Chiriac, economistă și președintă a Confederației Naționale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), afirmă că meritocrația nu este opusul echilibrului de gen. Ea a explicat, într-un interviu pentru Știrile ProTV, că legea privind reprezentarea femeilor în consiliile de administrație ale companiilor listate nu cere alegerea unei femei mai slab calificate, ci transparență în procesul de selecție.
Citește și: Cum ne pregătim copiii pentru meseriile viitorului
Studiul său, intitulat „Legea care nu se aplică”, analizează efectele Legii nr. 11/2025, care a transpus în legislație Directiva UE privind echilibrul de gen. Termenul limită pentru atingerea obiectivelor a fost 30 iunie 2026, însă cercetarea pe cele 85 de societăți analizate arată că, între 31 decembrie 2025 și 30 iulie 2026, numărul femeilor din organele de conducere a rămas neschimbat: 82 înainte și după această dată.
Reprezentarea femeilor în conducerea companiilor din România
Cercetarea Cristinei Chiriac indică faptul că în societățile listate, 25 de consilii nu au nicio femeie, iar 29 au o singură reprezentantă. În companiile cu consilii formate exclusiv din bărbați, numărul total de angajați este de peste 12.000. În societățile supuse legii, ponderea femeilor în organele de conducere este de 20,3%, comparativ cu 33,6% în octombrie 2025 în cele mai mari companii din UE.
- 25 de consilii nu au nicio femeie
- 29 de consilii au o singură femeie
- Numărul angajaților în companiile cu consilii exclusiv masculine depășește 12.000
- Procentul femeilor în societățile din România supuse legii este de 20,3%
- În UE, femeile dețin 33,6% din locurile din boardurile companiilor mari
Accesul la decizie și diferențele de comportament
Cristina Chiriac subliniază că diferențele de stil de a face afaceri între femei și bărbați nu sunt susținute de datele cercetării. Ea atrage atenția că problema reală este accesul la pozițiile de decizie și resursele disponibile pentru fiecare antreprenor.
Potrivit studiului, în cele 85 de societăți, 25 de consilii nu au nicio femeie, iar 29 au o singură reprezentantă. În aceste companii, femeile ocupă doar 20,3% din pozițiile de conducere, în timp ce în UE, această proporție este de 33,6%. Ea afirmă că diferențele de comportament trebuie analizate în contextul accesului la finanțare, rețele și resurse, nu în funcție de gen.
De asemenea, ea consideră că legea nu impune alegerea unui candidat mai slab calificat, ci cere transparență și justificare în procesul de selecție, pentru a asigura meritocrația și echilibrul de gen.
În concluzie, Cristina Chiriac susține că meritocrația și reprezentarea de gen pot coexista, dacă procesul de selecție este corect și transparent, iar diferențele de stil de a face afaceri nu sunt determinate de gen, ci de resurse și oportunități.