Regulamentul european privind emisiile de metan a fost emis în 2024, însă România nu a reușit încă să îndeplinească toate termenele stabilite pentru instituțiile de control și sancțiuni, ceea ce crește riscul de penalizări.
Elena Ocenic, adjunct lecturer la FABIZ din cadrul ASE, afirmă că subiectul metanului, deși ignorat de mulți, reprezintă o problemă majoră în contextul schimbărilor climatice, mai ales pentru România, având în vedere cele peste 50.000 de sonde din industria petrolului și gazelor.
Citește și: Cum ne pregătim copiii pentru meseriile viitorului
De ce este metanul o problemă climatică majoră în România?
Potrivit Elenei Ocenic, metanul este adesea considerat o "Cenușăreasă" a discuției climatice, fiind ignorat în favoarea dioxidului de carbon. Însă, această moleculă are o capacitate de a reținut căldura de 80 de ori mai mare decât CO2, ceea ce o face extrem de periculoasă pentru încălzirea globală pe termen scurt.
- În perioada 2021-2024, pierderile generate de fenomenele meteo extreme cauzate de schimbările climatice s-au ridicat la 200 de miliarde de euro în Europa.
- Aproximativ o treime din emisiile de metan provin din sectorul energetic, sector în care există tehnologii de măsurare și localizare a emisiilor.
- România are peste 50.000 de sonde în industria petrolului și gazelor, ceea ce contribuie semnificativ la emisiile de metan.
- Se pierd anual în jur de 350 de miliarde de metri cubi de gaze din cauza ventilării, scurgerilor și arderei la flacără, mult peste cantitatea blocată în Strâmtoarea Ormuz.
Ce măsuri trebuie luate pentru reducerea emisiilor de metan în România?
Deși legislația europeană impune stabilirea autorităților competente și a unui regim de sancțiuni, România nu a finalizat încă aceste obligații, ceea ce complică gestionarea problemei. Elena Ocenic subliniază că nivelul de intervenție în faza actuală nu necesită investiții foarte mari, fiind vorba despre măsuri minimale de reducere a emisiilor.
Este esențial ca autoritățile române să implementeze rapid reglementările europene pentru a evita penalizări și pentru a limita impactul asupra mediului. În plus, tehnologiile de monitorizare din spațiu pot ajuta la identificarea și reducerea emisiilor neintenționate, contribuind la o gestionare mai eficientă a resurselor și la protejarea mediului.
În concluzie, metanul rămâne o problemă majoră pentru România, fiind considerat de specialiști ca "elefantul din încăpere" în discuțiile despre climă. Acțiunile rapide și investițiile minimale pot avea un impact semnificativ în reducerea emisiilor și în combaterea schimbărilor climatice.