Un general în rezervă, Cristian Barbu, a afirmat că România are nevoie urgentă de sisteme de apărare antiaeriană și antidronă, însă termenul de livrare pentru aceste echipamente este estimat pentru 2027 sau chiar 2028. În acest interval, țara a cerut ajutorul aliaților NATO pentru a-și consolida capacitățile de apărare aeriană.

Prezentatorul a întrebat despre cine poate sprijini România și ce tip de echipamente poate primi în următoarele luni. Cristian Barbu a explicat că programul SAFE reprezintă o soluție pentru înzestrarea țării, însă aceste sisteme trebuie concepute în funcție de nevoile specifice ale României, fiind produse pe comandă. În plus, a menționat că alte țări NATO sau membre ale Uniunii Europene, dar ne-membre NATO, ar putea ajuta, însă livrările nu pot fi rapide din cauza procedurilor și a necesității de a scoate echipamente din situație operațională pentru redistribuire.

Ce sisteme de apărare antiaeriană și antidronă poate primi România?

Cristian Barbu a precizat că, deși România a solicitat în februarie ajutor pentru aceste sisteme, până acum nu s-a concretizat nimic. El a subliniat că țările partenere nu pot livra echipamente de pe o zi pe alta, fiind nevoie de timp pentru proceduri și pentru a scoate sistemele din uzul operațional al altor state. În trecut, România a dat sistemul Patriot Ucrainei, ceea ce evidențiază dificultățile în redistribuirea echipamentelor de apărare.

• Termenul de livrare pentru sistemele comandate este estimat pentru 2027-2028.
• Alte țări NATO sau membre ale UE pot ajuta, dar cu întârziere din cauza procedurilor.
• România a solicitat sprijin pentru sisteme antiaeriene și antidronă în februarie 2026.
• Resursele actuale nu sunt suficiente pentru protejarea completă a obiectivelor strategice.
• Este nevoie de o reevaluare a zonei de graniță și de o redimensionare a echipamentelor.

Este nevoie de o reevaluare a apărării aeriene a României?

Prezentatorul a evidențiat incidentele recente, precum incursiunile în spațiul aerian și resturile de drone prăbușite, inclusiv incidentul grav de la Galați. Cristian Barbu a confirmat că resursele actuale nu asigură protecția completă a obiectivelor strategice, fiind nevoie de o reorganizare și de o amplificare a capabilităților de apărare.

El a explicat că trebuie ținut cont de zona de interes de la graniță și de faptul că dronele pot veni din direcții neașteptate, ceea ce impune utilizarea unor mijloace suplimentare de intervenție. În plus, a menționat că planurile militare trebuie adaptate pentru a face față noilor provocări, inclusiv pentru a proteja mai eficient spațiul aerian național.

În context, Cristian Barbu a subliniat că mesajele Rusiei, inclusiv cele ale lui Putin, au ca scop să demonstreze că NATO nu este suficient de pregătită, însă România și aliații săi au răspunsuri puternice și adaptate situației.

Astfel, România trebuie să accelereze înzestrarea și să își adapteze strategia de apărare pentru a face față noilor amenințări, în condițiile în care timpul de livrare pentru echipamentele moderne este de câțiva ani, iar situația de securitate necesită măsuri imediate.