Sursă: Hotnews.ro
Unul dintre cele mai sensibile subiecte pentru pacienții români a fost din nou adus în discuție: ritmul în care tratamentele noi devin disponibile și compensate în țară. În timp ce se vorbește despre reforme în mecanismele de preț și rambursare, o actualizare amplă a listei de medicamente nu pare aproape de finalizare.
Citește și: Cum ne pregătim copiii pentru meseriile viitorului
În sistemul de sănătate centrat pe pacient, timpul de așteptare pentru tratamentele inovatoare determină progresia bolii, complicații și pierderi de vieți. În Cehia, un pacient așteaptă în medie circa 685 de zile de la aprobarea europeană a medicamentului, în timp ce media europeană este de aproximativ 550 de zile. În România, însă, timpul de așteptare depășește trei ani, nu din cauza lipsei medicamentelor, ci a procesului administrativ lung și impredictibil.
Impactul întârzierilor în accesul la tratamente
Pentru pacienții cu boli grave, această întârziere înseamnă agravarea stării de sănătate, apariția complicațiilor și reducerea șanselor de supraviețuire. În plus, tratamentele care ar putea salva vieți sunt blocate în sistem, generând costuri suplimentare pentru sistemul de sănătate.
- România investește aproximativ 4% din PIB în sănătate, sub media regională și europeană
- Cheltuielile publice pentru medicamente sunt printre cele mai mici din Europa, doar 138 euro pe cap de locuitor
- Costurile generate de întârzierea tratamentelor se mută în spitale, care acoperă circa 42% din cheltuielile totale de sănătate
- Pacienții români au acces la mai puțin de 1 din 5 tratamente aprobate la nivel european
- Plățile din buzunarul pacientului reprezintă aproape 23% din cheltuielile totale de sănătate
Situația actuală și consecințele pentru sistemul de sănătate
Datele indică o problemă structurală: bugetul pentru medicamente rămâne insuficient, iar predictibilitatea finanțării pentru inovație este aproape inexistentă. În lipsa unor măsuri rapide, costurile se vor accentua, iar sistemul va fi tot mai suprasolicitat, cu rezultate slabe la indicatori precum mortalitatea la 30 de zile după infarct.
Reformarea procesului administrativ și creșterea alocărilor financiare pentru medicamente sunt esențiale pentru a reduce decalajele față de alte țări europene și pentru a oferi pacienților români șanse reale la tratament. În condițiile actuale, sistemul de sănătate riscă să devină tot mai ineficient și să lase în urmă cei care au cea mai mare nevoie.