Sursă: Observatornews.ro
Un raport realizat de InIm Institute și Frappe Digital evidențiază problemele cu care se confruntă profesorii din România, printre cele mai importante fiind nivelul ridicat de stres și intenția de a părăsi sistemul educațional.
Citește și: Cum ne pregătim copiii pentru meseriile viitorului
Studiul, citat de Mediafax, analizează sănătatea, nivelul de stres, satisfacția profesională și factorii care influențează bunăstarea cadrelor didactice, comparând rezultatele cu cele ale medicilor de familie și ale populației urbane active. Peste jumătate dintre profesori afirmă că sunt frecvent stresați în ultimele patru săptămâni.
Potrivit cercetării, 51% dintre profesori spun că s-au confruntat cu situații stresante, procent mai mare decât în cazul medicilor de familie (45%) și aproape dublu față de populația urbană activă (26%). Femeile (52%) și cadrele din mediul urban (53%) resimt cel mai puternic stresul, în special profesorii din gimnaziu (56%) și liceu (53%). La nivelul Capitalei, stresul ajunge la 59%, fiind cel mai ridicat din țară.
Profesorii se află în risc de burnout: câți sunt vulnerabili?
Studiul indică faptul că 14% dintre profesori se află în zona de risc ridicat de burnout, comparativ cu 10% dintre medicii de familie. Categoria cel mai vulnerabil este formată din profesorii cu vârsta sub 45 de ani (19%), cei din București (19%) și cei care predau la gimnaziu (17%). Manifestarea cea mai frecventă a epuizării emoționale este raportată de 18% dintre profesori, peste dublul procentului înregistrat în rândul medicilor de familie (11%).
- 38% dintre profesori se gândesc frecvent să renunțe la sistemul educațional
- 44% dintre cei cu vârsta 30-44 de ani iau în calcul această decizie
- 48% în București și 43% în rândul profesorilor de gimnaziu
- Cele mai afectate categorii sunt femeile și cei din mediul urban
- Stresul și suprasolicitarea birocratică sunt principalele motive pentru această tendință
Paradoxul satisfacției și dificultăților din sistemul educațional
Deși 39% dintre profesori declară un nivel foarte ridicat de satisfacție față de muncă, doar 33% consideră că au un echilibru bun între viața profesională și cea personală, comparativ cu 55% în populația urbană activă. Diferențele sunt mai accentuate în rândul femeilor și al celor cu vârsta între 30 și 44 de ani, perioadă în care trebuie să împace solicitările profesionale cu responsabilitățile familiale.
Raportul relevă și un nivel scăzut de recunoaștere socială, indicele general al bunăstării fiind de doar 33%, cu cele mai slabe rezultate la statut și corectitudine. Nemulțumirile majore ale profesorilor sunt legate de volumul mare de birocrație, salariile insuficiente și relațiile dificile cu părinții.
Autorii studiului recomandă reducerea poverii birocratice și îmbunătățirea condițiilor de muncă pentru a preveni plecarea masivă a cadrelor didactice din sistem.