Sursă: Romania-actualitati.ro
Roxana Bojariu, reprezentantă a Administrației Naționale de Meteorologie, a afirmat în cadrul unei emisiuni matinale că refacerea debitului Dunării necesită precipitații de durată. În ultimele zile, țara noastră traversează un val intens de căldură, cu temperaturi ce pot ajunge chiar și la 40 de grade Celsius.
Citește și: Cum ne pregătim copiii pentru meseriile viitorului
Climatologul a explicat că fenomenul de caniculă actual este favorizat de un transport de aer dinspre nord-vestul Africii, iar centrele de presiune atmosferică de pe continent sunt poziționate astfel încât această masă de aer cald să fie direcționată și să persiste în zona Europei de Est. Durata și intensitatea acestui episod sunt mai mari decât în perioadele obișnuite, fiind influențate și de efectele încălzirii globale.
Impactul precipitațiilor asupra debitului Dunării
Roxana Bojariu a precizat că, dacă debitul Dunării nu ar fi fost atât de scăzut, aproape de minimul istoric, poate că situația de secetă și codul roșu de caniculă nu ar fi fost atât de severă. În condițiile actuale, lipsa precipitațiilor de durată împiedică refacerea debitului fluviului, ceea ce agravează efectele valului de căldură.
- Valul de căldură a adus temperaturi maxime de până la 40°C
- Temperaturi nocturne de până la 26°C au generat nopți tropicale
- Debitul Dunării a fost aproape de minimul istoric
- Impactul asupra sănătății persoanelor vulnerabile crește semnificativ
- Fenomenul nu este izolat, ci parte a unui pattern european de valuri de căldură
Efectele valurilor de căldură și măsurile necesare
Specialista a subliniat că, pe lângă temperaturile ridicate, nopțile tropicale împiedică organismul să se refacă după stresul termic diurn. Aceasta afectează în special persoanele în vârstă și cele cu boli cronice, precum cele cardiace sau pulmonare, fiind nevoie de măsuri de sprijin suplimentare.
De asemenea, Roxana Bojariu a menționat că, dacă debitul Dunării ar fi fost mai mare, situația actuală s-ar fi putut ameliora. În contextul fenomenelor meteorologice extreme, autoritățile recomandă populației să fie vigilentă și să ia măsuri de protecție, mai ales în zonele vulnerabile.
În concluzie, experta subliniază că valurile succesive de căldură din Europa, inclusiv din România, sunt o consecință a încălzirii globale și necesită o abordare coordonată pentru gestionarea efectelor pe termen lung.