Studiul Deloitte România despre piața de artă locală relevă că pictura contemporană este preferata a 76% dintre colecționarii români, în timp ce pictura clasică este aleasă de 54%. Această tendință se aliniază cu evoluțiile regionale, confirmând o dinamică pozitivă a sectorului.
Cercetarea, realizată în colaborare cu Asociația RAD și casa de licitații Artmark, indică o percepție generală de creștere a pieței de artă din România, peste 80% dintre respondenți considerând că aceasta se află în curs de maturizare sau dezvoltare. Motivațiile principale pentru achiziție rămân estetice și emoționale, reprezentând 41% din răspunsuri.
Citește și: Cum ne pregătim copiii pentru meseriile viitorului
Corina Dimitriu, Partener la Deloitte România, afirmă că „piața de artă din România se află într-o etapă clară de dezvoltare și consolidare, cu o dinamică pozitivă și un traseu spre maturitate”. Ea subliniază că, deși colecționarea rămâne o activitate profund personală, se observă o diversificare a comportamentelor și o creștere a interesului pentru investiții și planificarea patrimoniului.
Ce influențează preferințele colecționarilor români în piața de artă?
Potrivit studiului, preferințele sunt dominate de pictura contemporană, dar și de pictura clasică, ceea ce reflectă o identitate de colecționare ancorată în prezent, dar cu rădăcini culturale solide. Structura colecțiilor rămâne predominant locală, indicând loialitate față de scena artistică românească și un potențial de internaționalizare încă neexploatat.
- 76% dintre colecționari preferă pictura contemporană
- 54% aleg pictura clasică
- 80% percep piața ca fiind în dezvoltare
- 41% motive estetice și emoționale
- 25% implicare culturală
- 14% planificare a patrimoniului
- 12% interes investițional
Ce schimbări se observă în profilul colecționarilor de artă din România?
Studiul indică o diversificare a bazei de colecționari, cu un segment în creștere format din antreprenori (18%), profesioniști din mediul corporatist (13%), specialiști în arte și cultură (13%), profesii liberale (12%) și un segment IT în expansiune (7%). Această diversificare reflectă o tranziție de la pasiune spre o abordare mai strategică și orientată spre investiții pe termen lung.
Corina Dimitriu adaugă că „datele arată o schimbare de mentalitate, în care arta începe să fie integrată în gândirea financiară, susținută de capital antreprenorial și segmente profesionale mature”. Această evoluție poziționează arta tot mai clar ca un activ alternativ relevant, nu doar ca spațiu cultural, ci și ca indicator al evoluției capitalului privat din România.
În concluzie, piața de artă din România se află într-o etapă de consolidare, cu perspective de creștere și internaționalizare, fiind susținută de o comunitate diversificată de colecționari și de o percepție optimistă asupra viitorului sectorului.