Sursă: Mediafax.ro
Profesorul universitar Cristian Socol a evidențiat, într-o analiză pentru MEDIAFAX, impactul revoluției AI asupra economiei și societății în 2026. El a subliniat că inteligența artificială generativă poate adăuga între 4,5 și 5 trilioane de dolari anual la PIB-ul global.
Citește și: Peste 20.000 de locuințe din România sunt listate pe Booking
Potrivit lui Socol, până în 2030, vor apărea aproximativ 170 de milioane de locuri de muncă noi, în timp ce 92 de milioane vor dispărea, iar aproape 22% din toate joburile vor fi transformate. Sectorul tehnologic reprezintă peste 40% din capitalizarea S&P 500, fiind cel mai ridicat nivel din istorie.
Ce consecințe are AI asupra pieței muncii și societății?
Profesorul a explicat că aproape 80% dintre angajați vor avea cel puțin 10% din activități influențate de AI, iar pentru aproape 20% dintre aceștia, jumătate din muncă poate fi automatizată sau asistată. În același timp, el a avertizat că eliminarea locurilor de muncă și concentrarea puterii în mâinile unei oligarhii digitale, pe care o numește "technofeudalism", pot duce la o nouă formă de control asupra informației și politicii.
- Eliminarea masivă a locurilor de muncă
- Creșterea polarizării sociale și economice
- Concentrare a puterii în mâinile marilor companii tech
- Ruperea legăturii între clasele sociale
- Extinderea fenomenului de marfizare a tuturor domeniilor
Este societatea românească pregătită pentru aceste schimbări?
Socol a ridicat întrebări despre viitorul societății just și despre necesitatea reformării sistemului de impozitare, pentru a crește poverea asupra capitalului și a reduce povara asupra muncii. El a subliniat că, odată cu avansul AI, participarea cetățenilor la procesul democratic s-ar putea eroda, iar dialogul între clase devine tot mai dificil.
Analiza sa avertizează că, dacă nu se vor implementa măsuri de reglementare și echilibrare, se poate ajunge la o traiectorie de creștere de tip K, caracterizată prin polarizare accentuată și divizare socială profundă. În final, Socol a subliniat importanța unei reflecții asupra limitei puterii banilor și a rolului democrației în această nouă eră digitală.