Sursă: Stirileprotv.ro
Curtea Supremă va relua joi procesul cu Guvernul și Ministerul Finanțelor pentru plata unor drepturi salariale restante către magistrați, în faza de recurs. Procesul a fost inițiat după ce instanța de la București a decis în mai ca Guvernul și Ministerul Finanțelor să plătească aceste sume, inclusiv prin rectificare bugetară.
Citește și: Peste 20.000 de locuințe din România sunt listate pe Booking
Înalta Curte are acum obligația de a-și face singură dreptate în această dispută, după ce acțiunea a fost introdusă de președinta Curții, Lia Savonea, și soluționată rapid de judecătoarea Ramona Buşu, de la Curtea de Apel București, chiar la primul termen al procesului.
Procesul se află în faza de recurs, iar Guvernul și Ministerul Finanțelor trebuie să pună în executare decizia instanței în termen de 10 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii, cu penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere și amendă de 20% din salariul minim brut pe zi.
Procesul pentru salarii restante ale magistraților, în faza de recurs
Pe 2 iulie, premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat că a decis sesizarea Curții Constituționale pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională cu Înalta Curte de Casație și Justiție, în legătură cu plata restanțelor salariale din zona de Justiție.
- Înalta Curte a câștigat în primă instanță procesul cu Guvernul pentru drepturile salariale restante
- Guvernul și Ministerul Finanțelor trebuie să plătească în 10 zile de la hotărâre
- Sumele solicitate de magistrați se cifrează la 4,8 miliarde de lei
- Sumele provin din majorări retroactive stabilite din 2018
Contextul și consecințele procesului pentru justiție
Guvernul a transmis în luna martie un proiect de buget pentru 2026, cu aproape 5 miliarde de lei pentru Înalta Curte, sumă destinată achitării drepturilor salariale restante. Majorările au fost stabilite în 2023 pentru judecători și procurori, dar au fost amânate parțial de Guvern, care a redirecționat fondurile către ajutoare sociale.
Magistrații susțin că neplata acestor sume afectează dreptul de proprietate și încalcă decizii judecătorești, iar procesul va continua în faza de recurs, cu riscul unor sancțiuni financiare pentru autorități dacă nu respectă hotărârea instanței.