Sursă: Mediafax.ro
Evenimentele meteo extreme din Europa au provocat pagube totale de 822 de miliarde de euro între 1980 și 2024, conform datelor Agenției Europene de Mediu. În ultimii patru ani, această sumă a reprezentat un sfert din total, evidențiind creșterea frecvenței și intensității dezastrelor.
Citește și: Peste 20.000 de locuințe din România sunt listate pe Booking
Inundațiile din Spania din 2024 și incendiile de vegetație din sud-vestul Europei au fost printre cele mai grave din ultimele decenii, generând costuri semnificative pentru reconstrucție și sprijin financiar. În plus, valul de căldură din 2026 a avut un impact major asupra economiei, estimat la pierderi de aproape 180 de miliarde de euro, ceea ce ar putea șterge aproape întreaga creștere economică prognozată pentru anul curent.
Care sunt efectele acestor dezastre asupra bugetelor europene?
Costurile pentru reconstrucție și gestionarea urgențelor depășesc adesea capacitatea asigurărilor private, deoarece doar aproximativ 25% din pagube sunt acoperite. În unele state, această pondere scade sub 5%, transferând o parte semnificativă a costurilor către bugetele publice.
- În Germania, după inundațiile din 2021, autoritățile au alocat circa 30 de miliarde de euro din fonduri publice pentru refacere.
- În România, expunerea la inundații, secetă și incendii crește, iar discuțiile despre împărțirea costurilor implică proprietari, asigurători și bugete naționale.
- Uniunea Europeană pregătește măsuri pentru creșterea rezilienței climatice, inclusiv introducerea asigurării obligatorii a locuințelor în Portugalia.
- Banca Centrală Europeană a propus un sistem public-privat de reasigurare la nivelul UE, susținut de un fond european pentru dezastre.
Ce măsuri intenționează UE pentru a face față acestor provocări?
Comisia Europeană urmează să prezinte în această toamnă noi propuneri pentru gestionarea riscurilor și creșterea rezilienței financiare în fața dezastrelor naturale. Unele state deja implementează măsuri precum asigurarea obligatorie a locuințelor și fonduri speciale pentru dezastre, pentru a reduce impactul asupra bugetelor naționale.
Pe termen lung, aceste inițiative vizează crearea unui mecanism european de reasigurare și consolidarea colaborării între state pentru a face față efectelor schimbărilor climatice, care devin tot mai frecvente și devastatoare.