Temperaturile mai ridicate pot favoriza extinderea zonei de risc pentru virusul chikungunya în Europa, conform unui studiu recent publicat în jurnalul „Frontiers in Cellular and Infection Microbiology”. Cercetarea, realizată de specialiști din China, arată că 139 de țări sau regiuni sunt vulnerabile, acoperind peste 21% din suprafața terestră a globului.
Studiul evidențiază că, sub influența schimbărilor climatice, virusul se va răspândi și mai mult spre nord, în regiuni temperate precum centrul Europei, nord-estul Americii de Nord și Asia de Est. Dr. Ye Xu, unul dintre coautorii cercetării, a declarat: „Arătăm că, odată cu modelele schimbărilor climatice, virusul va avansa spre zone mai reci, crescând riscul de focare locale.”
Citește și: Peste 20.000 de locuințe din România sunt listate pe Booking
Impactul schimbărilor climatice asupra comportamentului țânțarilor și răspândirii virusului
Chikungunya este transmis în principal de țânțarul Aedes aegypti, specie care prosperă în zonele tropicale și subtropicale. Însă, în ultimii ani, mutațiile virusului și mobilitatea populației au favorizat răspândirea sa, chiar și în zone mai temperate.
- O mutație a virusului în Oceanul Indian (2005–2006) a permis adaptarea la țânțarul-tigru asiatic.
- Țânțarul-tigru poate tolera temperaturi mai scăzute decât țânțarul galben de febră, facilitând răspândirea virusului în zone mai reci.
- Temperaturile între 18°C și 28°C accelerează dezvoltarea virusului în interiorul țânțarului, crescând riscul de transmisie rapidă.
- Riscul de focare crește de 4-5 ori în condiții de temperaturi mai ridicate.
Ce consecințe poate avea extinderea virusului chikungunya în Europa
Deși în prezent virusul nu este endemic în Europa sau America de Nord, cazurile sunt în general importate de călători. Cercetătorii avertizează că, odată cu extinderea habitatelor țânțarilor, riscul de transmitere locală va crește semnificativ.
Organizația Panamericană a Sănătății a raportat peste 502.264 de cazuri globale de chikungunya în 2025, cu 186 decese în 41 de țări și teritorii. Specialiștii estimează că această cifră va crește odată cu schimbările climatice, afectând tot mai mult populațiile din zonele temperate.
Autoritățile din Europa și alte regiuni vulnerabile trebuie să ia măsuri de prevenție și monitorizare pentru a evita răspândirea virusului, în condițiile în care modelele climatice indică o extindere continuă până în anul 2100.
În concluzie, schimbările climatice pot transforma Europa într-o zonă de risc pentru chikungunya, fiind nevoie de strategii eficiente de supraveghere și control pentru a proteja sănătatea publică.