Sursă: Hotnews.ro
Cifrele oficiale publicate de Institutul Național de Statistică (INS) arată o creștere a PIB-ului, însă o mare parte din populație nu a simțit această îmbunătățire. Deși rata sărăciei a scăzut, realitatea este mult mai complexă.
Citește și: Peste 20.000 de locuințe din România sunt listate pe Booking
În România anului 2025, 5,2 milioane de oameni se aflau în risc de sărăcie sau excluziune socială, ceea ce reprezintă o populație comparabilă cu cea a Danemarcei sau Norvegiei. Aceasta este o scădere față de 2024, dar contextul rămâne îngrijorător.
Ce înseamnă să fii sărac în România?
Pragul oficial de sărăcie relativă a fost stabilit în 2025 la 24.435 lei pe an, adică puțin sub 2.000 de lei pe lună pentru o persoană singură. Sub această linie trăiau 3,47 milioane de români, reprezentând 18,4% din populație. Aceasta este o scădere de 127.000 față de anul anterior, ceea ce sugerează o îmbunătățire reală, nu doar o iluzie statistică.
- Rata sărăciei în România este de 18,4%
- 5,2 milioane de români sunt în risc de sărăcie
- Pragul de sărăcie relativă este de 24.435 lei pe an
Factori care contribuie la sărăcie
Vârsta este un factor semnificativ; aproape 25,8% dintre tinerii cu vârste între 18 și 24 de ani trăiesc în sărăcie relativă. În rândul copiilor sub 18 ani, rata este de 23,6%. În contrast, bătrânii, cu o rată de 15,5%, beneficiază de pensii care funcționează ca o plasă de siguranță.
Educația joacă un rol crucial în determinarea riscului de sărăcie. Rata riscului de excluziune socială ajunge la 54,7% în rândul celor cu educație scăzută, comparativ cu doar 3% în rândul absolvenților de studii superioare. Aceasta evidențiază importanța educației în mobilitatea socială.
Tipul de gospodărie influențează, de asemenea, riscul de excluziune socială. Familiile cu doi adulți și trei sau mai mulți copii au un risc de 50,2%, iar familiile monoparentale se confruntă cu o rată de 45,7%. Aceste cifre subliniază disparitățile economice din diferite regiuni ale țării.