România a pierdut aproape integral industria zahărului, fiind astăzi în situația de a importa peste 80% din necesar, în ciuda potențialului agricol local. În urmă cu câteva decenii, țara avea 33 de fabrici de prelucrare a sfeclei de zahăr, însă acum funcționează doar două, în Luduș și Roman.
Fosta Fabrică de Zahăr Bod, situată în Țara Bârsei, este acum în conservare, iar utilajele au fost mutate la Luduș, în Mureș. La Bod nu mai există curent electric, iar terenurile din zonă, odinioară preferate pentru culturile de sfeclă, sunt nefolosite. În aceste condiții, importurile de zahăr au crescut, iar producția internă a scăzut dramatic, fiind sub 20% din consumul național.
Citește și: Peste 20.000 de locuințe din România sunt listate pe Booking
Conform declarațiilor lui Emil Dumitru, secretar de stat în MADR, România produce anual în jur de 20.000 de tone de zahăr, acoperind doar o cincime din necesar. În plus, balanța comercială a zahărului are un deficit istoric de aproximativ 270 de milioane de euro, bani cheltuiți pentru importuri din Germania, Belgia și alte țări.
De ce a eșuat cultura de sfeclă de zahăr în România?
Principalul motiv îl reprezintă lipsa de sprijin real și de cercetare eficientă. Institutul de la Brașov, care ar fi trebuit să dezvolte material genetic autohton, folosește în prezent semințe importate din Germania în proporție de 70%. În plus, nu se mai produce niciun kilogram de sămânță certificat în cadrul institutului, deși acesta coordona șapte stațiuni de cercetare pe cartof și sfeclă.
- Numărul fabricilor de zahăr a scăzut de la 33 la 2
- Producția internă acoperă 20% din consumul național
- Importurile de zahăr depășesc 80% din necesar
- Deficitul balanței comerciale a zahărului este de 270 milioane euro
- Suprafața cultivată cu sfeclă de zahăr în România este de 14.600 hectare
- Sămânța vine din Germania în proporție de 70%
Care sunt perspectivele pentru cercetarea și cultura de sfeclă de zahăr?
Experții atrag atenția asupra lipsei de personal și de finanțare pentru cercetare, precum și asupra faptului că, deși condițiile pentru cultivare sunt încă propice, randamentul este foarte scăzut. La nivel european, media este de 28 tone la hectar, în timp ce în România se obțin doar 12,5 tone.
Luiza Mike, specialist în cercetare agricolă, subliniază că strategia națională pentru producția de cartof și sfeclă de zahăr rămâne blocată în sertare, iar schimbările politice și lipsa de continuitate în conducere afectează serios dezvoltarea sectorului. În plus, salariile mici și condițiile de muncă neatractive descurajează cercetarea și cultivarea.
În condițiile în care schimbările climatice și presiunea asupra resurselor agricole cresc, România trebuie să găsească soluții pentru a-și valorifica potențialul agricol și a reduce dependența de importuri, mai afirmă experții.