Sursă: Libertatea.ro
În 2026, România se confruntă cu o criză acută a forței de muncă, deși numărul locurilor de muncă disponibile rămâne ridicat. Guvernul a publicat pentru prima dată o listă oficială cu cele 236 de meserii deficitare, evidențiind dependența tot mai mare de muncitorii din afara Uniunii Europene pentru menținerea funcționării economiei.
Citește și: Peste 20.000 de locuințe din România sunt listate pe Booking
Potrivit sursei oficiale, cele mai afectate domenii sunt construcțiile, agricultura, transporturile și comerțul. Printre profesiile cele mai deficitare se numără șoferii, sudorii, zidarii, dulgherii, fierarii-betoniștii, curierii, manipulanții de marfă, ajutoarele de bucătar, spălătorii de vase, lucrătorii comerciali și muncitorii agricoli. Lipsa acestor specialiști afectează grav funcționarea șantierelor, restaurantelor și magazinelor, spun reprezentanții patronatelor.
De ce depinde România de muncitorii străini în 2026?
Problema nu se limitează doar la salarii sau condiții de muncă. Candidații preferă un program flexibil, condiții mai bune sau aleg să plece în străinătate sau să lucreze pe cont propriu. În plus, calificarea în meseriile tehnice devine tot mai rară, ceea ce complică procesul de recrutare. Pentru a acoperi golurile, Guvernul a aprobat pentru 2026 un contingent de 90.000 de muncitori extracomunitari, majoritatea provenind din Nepal, Sri Lanka, India, Bangladesh și Vietnam.
- 236 de meserii deficitare în toate sectoarele economice
- 90.000 de muncitori extracomunitari aprobați pentru 2026
- profesiile cele mai căutate: șoferi, sudori, zidari, dulgheri, curieri, muncitori agricoli
- muncitorii străini provin în principal din Nepal, Sri Lanka, India, Bangladesh și Vietnam
- multe sectoare, precum construcțiile și agricultura, nu pot funcționa normal fără acești muncitori
Impactul asupra economiei și măsurile guvernamentale
Criza forței de muncă a determinat autoritățile să aprobe un contingent record de muncitori din afara UE, în încercarea de a menține ritmul de dezvoltare. În același timp, emigrația masivă a românilor către Occident continuă să reducă numărul de muncitori autohtoni, transformând România într-o țară de destinație pentru muncitori străini. Această situație evidențiază o schimbare majoră în piața muncii, cu efecte pe termen lung asupra economiei naționale.
Reprezentanții patronatelor atrag atenția că, pe lângă salarii și condiții, tinerii români evită meseriile tehnice, preferând alte domenii sau emigrând. Guvernul intenționează să gestioneze această criză prin crearea de programe de calificare și atragere a forței de muncă din afara țării, dar provocările rămân majore.