Sursă: Hotnews.ro
Un tren de călători circulă în România cu o viteză medie de 45 km/h, o valoare care evidențiază problemele sistemului feroviar național. Această medie nu provine din zone montane sau din sectoare în reparații, ci reprezintă viteza generală a întregului sistem, fiind mai lentă decât în trecut.
Citește și: Peste 20.000 de locuințe din România sunt listate pe Booking
Institutul Național de Statistică nu publică un "cost al încetinirii" și nici Ministerul Transporturilor nu monitorizează orele pierdute de călători din cauza întârzierilor. Cu toate acestea, aceste pierderi sunt reale și influențează direct productivitatea economică, fiind ascunse în cifrele PIB-ului și în scăderea eficienței generale a economiei.
Costul invizibil al întârzierilor și încetinelii trenurilor
Între august 2017 și noiembrie 2025, trenurile din cele 30 de stații monitorizate de CFR au acumulat peste 7,9 milioane de minute de întârziere, echivalentul a peste 15 ani de ore de așteptare. La un salariu mediu net de aproximativ 34 de lei pe oră, fiecare minut de întârziere înseamnă o valoare economică neproductivă, care nu se reflectă în cifrele oficiale.
- Costul acestei încetineli nu este calculat oficial, dar impactul este semnificativ
- Orele de întârziere echivalează cu ore de muncă neefectuată
- Transportul mai lent reduce numărul de călători și afectează economia
- Orele pierdute nu apar în statisticile PIB, dar au efecte reale
- Costul de oportunitate al întârzierilor rămâne necalculat oficial
Proiectele de infrastructură întârziate și costurile lor
Autostrada Sibiu–Pitești, prioritatea zero a infrastructurii rămâne în construcție, cu termen de finalizare estimat pentru 2028-2030. Până acum, doar primul tronson s-a deschis, iar celelalte sectoare sunt în întârziere, ceea ce afectează timpul de transport și deciziile de investiții ale companiilor. Costul acestei întârzieri nu se vede în buget, dar se resimte în deciziile economice ale firmelor care preferă să investească în alte țări, unde timpul de transport este mai sigur și mai rapid.
Acest cost de oportunitate nu apare în statisticile oficiale, dar are un impact profund asupra competitivității economice a României. Timpul de transport mai lung și incertitudinea legată de finalizarea proiectelor de infrastructură reduc fluxurile comerciale și afectează creșterea economică pe termen lung.
În concluzie, sistemul feroviar și infrastructura rutieră din România funcționează la o capacitate mult redusă față de potențial, iar costurile invizibile ale acestor disfuncții sunt mai mari decât cifrele oficiale arată. Aceste probleme trebuie abordate pentru a crește eficiența economică și pentru a asigura o dezvoltare durabilă a țării.