Sursa foto: mediafax.ro
Sursă: Mediafax.ro
Citește și: Peste 20.000 de locuințe din România sunt listate pe Booking
Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, afirmă că deficitul bugetar al României a scăzut la 2,34% din PIB după primele șapte luni ale anului 2026, față de 3,99% în aceeași perioadă din 2025. Această reducere confirmă direcția de ajustare fiscală, fiind cu 28,36 miliarde de lei mai mică în termeni nominali.
Potrivit lui Nazare, veniturile bugetare au crescut cu 11,2%, iar cheltuielile totale au avansat cu 2,9%. Cheltuielile de personal au fost cu 4,06 miliarde de lei mai mici, în timp ce investițiile au ajuns la 76,51 miliarde de lei, cu aproape 15 miliarde de lei peste nivelul din 2025. În plus, rambursările de TVA către companii au depășit 20,4 miliarde de lei în primele șapte luni.
Ce înseamnă reducerea deficitului pentru economia României?
Deși rezultatele arată o tendință pozitivă, Nazare subliniază că problema deficitului nu a fost încă rezolvată. El atrage atenția că dobânzile au depășit 40 miliarde de lei în șapte luni, fiind o parte din costurile generate de dezechilibrele fiscale din anii anteriori.
- Deficitul a scăzut cu 28 miliarde de lei față de 2025
- Investițiile au crescut cu aproape 15 miliarde de lei
- Dobânzile depășesc 40 miliarde de lei
- Valoarea rambursărilor de TVA a fost de peste 20,4 miliarde de lei
- Majoritatea investițiilor sunt susținute din fonduri europene și PNRR
Care sunt provocările fiscale ale României în continuare?
Nazare avertizează că, deși tendința de reducere a deficitului este încurajatoare, continuarea acestei traiectorii depinde de disciplina bugetară și de menținerea investițiilor. El explică că, pentru a diminua presiunea asupra costurilor de finanțare, România trebuie să reducă în continuare necesarul de finanțare și să controleze cheltuielile.
El precizează că, din august, efectele măsurilor adoptate vor fi vizibile în execuția bugetară, dar subliniază că este nevoie de o monitorizare strictă pentru a evita revenirea la dezechilibrele anterioare. În acest context, evaluarea ratingului de către agențiile internaționale, precum S&P, va fi un moment important pentru stabilitatea fiscală a țării.
În concluzie, deși rezultatele sunt încurajatoare, România trebuie să continue cu măsuri ferme pentru a asigura sustenabilitatea fiscală și pentru a evita creșterea costurilor de finanțare pe termen lung.