Sursă: Stirileprotv.ro
În cazul în care politicile fiscale nu vor fi ajustate, datoria publică a României ar putea depăși 70% din PIB în 2030, urmând să atingă 80% în 2034 și chiar 100% în 2039. Aceasta ar aduce țara aproape de scenariul Greciei din începutul crizei datoriilor, când nivelul datoriei a urcat peste 172% din PIB.
Citește și: Peste 20.000 de locuințe din România sunt listate pe Booking
Conform unei analize recente a Consiliului Fiscal, dacă România continuă cu actualele măsuri, datoria va atinge un vârf de aproximativ 62,3% din PIB în 2027, apoi va scădea sub 60% până în 2030. Însă, dacă se vor menține tendințele actuale, traiectoria indică o creștere accelerată, cu riscul ca, în 2040, raportul să ajungă la circa 112% din PIB.
Ce înseamnă scenariul de criză a datoriei publice pentru România?
O datorie publică în creștere rapidă poate duce la dificultăți în accesarea finanțării și la creșterea costurilor de împrumut pentru stat. În cazul Greciei, în 2008, datoria ajunsese la 109% din PIB, iar în 2011 depășea 172%. Aceasta a fost cauzată de deficite bugetare extrem de mari și de o economie în contracție severă.
- Grecia a avut un deficit de aproximativ 15% din PIB în 2009
- Raportul datorie/PIB a crescut de la 127% în 2009 la peste 172% în 2011
- Criza a fost alimentată de deteriorarea încrederii investitorilor
Situația României în comparație cu Grecia
România pornește de la un nivel mult mai mic al datoriei, de aproximativ 55% din PIB în 2024. Conform estimărilor Comisiei Europene, până în 2027, raportul va ajunge la 63,3%, dar dacă nu se vor implementa măsuri de consolidare, datoria ar putea depăși 70% în 2030 și chiar 100% în 2039. În prezent, deficitul bugetar rămâne ridicat, fiind de 7,9% din PIB în 2025, ceea ce menține riscurile unei traiectorii nesustenabile.
Analiza stocastică a Consiliului Fiscal confirmă că, dacă tendințele actuale continuă, riscul unei spirale ascendente a datoriei devine foarte probabil, cu impact major asupra stabilității financiare a țării.
În concluzie, dacă nu se vor lua măsuri ferme, România s-ar putea confrunta cu o criză a dobânzilor și o situație similară cu cea a Greciei din 2010, cu consecințe grave pentru economie și pentru cetățeni.
