Sursă: Zf.ro
Valentin Tătaru, economistul șef al ING, afirmă că nivelurile extrem de scăzute ale apei pe Rin și Dunăre reprezintă un semnal de alarmă pentru economia României. Nivelurile record de scăzute ale apei pe Rin arată că riscurile climatice nu mai pot fi considerate șocuri excepționale, ci o realitate care afectează lanțurile de aprovizionare și infrastructura critică.
Citește și: Peste 20.000 de locuințe din România sunt listate pe Booking
Pe Dunăre, situația este critică în zona Baziaș, unde debitul fluviului a scăzut semnificativ față de media normală pentru luna iulie. La 31 iulie, debitul a fost de 1.600 de metri cubi pe secundă, față de 4.700 de metri cubi, iar ulterior a coborât chiar mai mult, până la 1.500 de metri cubi. Aceasta a dus la perturbări parțiale ale navigației, restricții în irigații și suspendarea unor servicii de feribot.
Impactul nivelului scăzut al Dunării asupra economiei României
Nivelurile scăzute ale Dunării au pus în pericol funcționarea centralei de la Cernavodă, care furnizează în mod normal o cincime din energia electrică a țării. La începutul lunii august, unul dintre cele două reactoare a fost deconectat de la rețea, după ce nivelul apei a coborât sub pragurile necesare pentru răcire.
- Debitul a scăzut de la 4.700 la 1.600 de metri cubi pe secundă
- Un reactor a fost oprit temporar pentru a evita avariile
- Guvernul a declarat stare de urgență pentru luna august
- Armata a intervenit cu explozii controlate pentru a îndepărta o formațiune stâncoasă blocată în albie
- Fonduri au fost alocate pentru lucrări temporare de redirecționare a apei
Criza energetică și provocările macroeconomice ale României
În contextul unei economii în stagnare, cu o creștere de doar 0,7% în 2025 și o estimare de contracție de 0,5% în 2026, aceste evenimente reprezintă un test dificil pentru sistemul energetic și infrastructura industrială a țării. Nivelul scăzut al Dunării afectează nu doar producția de energie, ci și activitatea industrială și comerțul internațional.
Guvernul recunoaște că lipsa capacităților de interconectare cu Europa de Vest limitează posibilitatea de a compensa deficitul energetic prin importuri. Seceta și reducerea debitului fluviului evidențiază necesitatea unor investiții majore în infrastructură și în adaptarea la schimbările climatice, pentru a evita crizele repetate în viitor.
În concluzie, Valentin Tătaru subliniază că aceste fenomene climatice extreme devin o provocare structurală pentru economia României, solicitând măsuri urgente și investiții strategice pentru reziliență pe termen lung.