Un grup format din 81 de foști parlamentari din Republica Moldova, semnatari ai Declarației de Independență, a solicitat Partidului Social Democrat (PSD) din România să renunțe la un proiect legislativ care ar putea schimba regulile referitoare la redobândirea cetățeniei române.
Inițiativa, susținută de 13 membri PSD, ar limita capacitatea urmașilor foștilor cetățeni români de a depune cereri în numele lor.Aceștia au lansat un apel deschis către președintele României, Parlament și Guvern, cerând ca eventualele fraude legate de obținerea cetățeniei să fie investigate separat, fără a prejudicia drepturile unei întregi comunități.
Citește și: O nouă lege pentru agroturismul din România
Argumentele foștilor parlamentari
Semnatarii apelului contestă argumentele aduse de PSD pentru susținerea inițiativei, care includ creșterea numărului de cereri de redobândire a cetățeniei și suspiciunile legate de falsificarea documentelor.Aceștia afirmă că autoritățile române ar trebui să acționeze prin verificări și aplicarea legii în cazurile de fraudă, nu prin restricționarea accesului la procedura de redobândire.
„Frauda se combate prin controale și prin aplicarea legii, nu prin restrângerea drepturilor unei întregi comunități”, se arată în apelul adresat autorităților române.
Foștii parlamentari subliniază că modificările propuse ar putea influența relația istorică dintre România și urmașii cetățenilor români din Basarabia, amintind de ocupația sovietică din 1940 și de familiile separate de evenimentele istorice.Ei accentuează că redobândirea cetățeniei reprezintă mai mult decât o simplă procedură administrativă, având legătură cu identitatea și continuitatea comunităților românești de pe cele două maluri ale Prutului.
De asemenea, foștii deputați menționează contextul geopolitic din zona respectivă, afirmând că România ar trebui să adoptă o politică de apropiere față de Republica Moldova, în loc să creeze dificultăți pentru cei cu legături istorice cu România.Ei fac referire și la politica Federației Ruse cu privire la acordarea cetățeniei, considerând că Moscova a folosit această strategie pentru a-și spori influența în regiune.
În final, cei 81 de foști parlamentari cer retragerea proiectului în forma sa actuală și organizarea unor consultări autentice înainte ca modificările Legii cetățeniei să fie avansate în Parlamentul României.Proiectul a fost înregistrat la Senatul României pe 15 septembrie 2026.