CJUE a invalidat decizia ÎCCJ privind prescripția în dosarele penale

Maria Ionescu

16 iulie 2026⏱ 2 min citire

Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a decis că decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) de extindere a aplicării prescripției în dosarele penale pentru perioada 2014 - 2018 nu este conformă cu dreptul Uniunii Europene. Această hotărâre a fost luată în contextul unor cazuri specifice aflate pe rol.

CJUE a subliniat că decizia ÎCCJ privind prescripția nu se aplică la dosarele aflate în curs de judecată. Curtea a precizat că, având în vedere importanța principiului autorității de lucru judecat în dreptul Uniunii, acest principiu nu impune repunerea în discuție a hotărârilor care au dobândit autoritate de lucru judecat.

Ce a stabilit CJUE în legătură cu prescripția?

În mai 2022, Curtea Constituțională a României a emis o hotărâre care reglementa cauzele de întrerupere a termenului de prescripție în materie penală, aplicabilă pentru perioada 2018 - 2022. Ulterior, ÎCCJ a stabilit că decizia CCR se aplică retroactiv până în anul 2014.

Hotărârea Lin I din 24 iulie 2023 se referea la cetățeni români condamnați pentru evaziune fiscală.
Cetățenii au contestat condamnările, invocând prescripția răspunderii penale.
Deciziile CCR din 2018 și 2022 au invalidat o dispoziție națională privind întreruperea prescripției.

Impactul deciziei CJUE asupra legislației românești

Decizia CJUE are implicații semnificative asupra modului în care sunt gestionate dosarele penale în România. Instanțele române trebuie să se asigure că normele privind prescripția permit o represiune efectivă a infracțiunilor legate de fraude care afectează interesele financiare ale Uniunii Europene.

Astfel, CJUE a subliniat că instanțele române trebuie să lase neaplicat standardul național de protecție referitor la lex mitior, pentru a evita riscul sistemic de impunitate în cazul infracțiunilor grave.