Sursă: Hotnews.ro

George Simion și Călin Georgescu, doi lideri suveraniști din România, nu-l atacă pe cel care încalcă suveranitatea țării, ci se concentrează pe criticarea Guvernului și a aliaților internaționali. La 26 iulie 2026, în contextul unor atacuri cu drone rusești, aceștia evită să menționeze Rusia ca fiind responsabilă pentru incidentele din Galați, Buzău și Sfântu Gheorghe.

Pe 29 mai 2026, o dronă rusească a lovit un bloc locuit de civili în Galați. George Simion a cerut plecarea Guvernului României, postând o fotografie cu flăcări, dar nu a menționat Rusia ca fiind autorul atacului. În mesajul său de pe Facebook, Simion a condamnat „atacul”, fără să precizeze cine l-a comis. La scurt timp, au avut loc alte incursiuni cu drone în Buzău și Sfântu Gheorghe, doborâte de forțele de apărare, dar fără a fi menționată Rusia în declarații.

Reacția liderilor suveraniști în fața agresiunilor externe

În contextul acestor incidente, Simion și Georgescu evită să critice direct Rusia, preferând să se concentreze pe criticarea Guvernului și a partenerilor occidentali. În alte țări europene, precum Polonia, Suedia sau Italia, reacțiile la atacurile cu drone sunt unanime și de solidaritate cu NATO și UE. În România, însă, liderii suveraniști preferă să nu menționeze Rusia ca fiind responsabilă pentru atacuri.

• George Simion a cerut plecarea Guvernului după atacul din Galați
• Dronele rusești au fost doborâte în Buzău și Sfântu Gheorghe
• Politicienii europeni au reacționat unitar în fața agresiunilor externe
• Partenerii NATO și UE susțin solidaritatea și apărarea comună
• Simion și Georgescu evită să menționeze Rusia ca autor al atacurilor

Contextul politic și reacțiile internaționale

În timp ce alte state europene și partenerii NATO au reacționat ferm și au condamnat agresiunile rusești, liderii români preferă să nu menționeze explicit Rusia. În Polonia, Italia sau Suedia, reacțiile au fost de solidaritate și sprijin pentru apărarea comună. La nivel local, liderii suveraniști din România se concentrează pe criticarea Guvernului și pe criticile la adresa partenerilor occidentali, evitând să abordeze direct responsabilitatea Rusiei pentru atacurile cu drone.

Astfel, în această perioadă de criză, România pare să adopte o poziție mai reticentă în a numi Rusia drept agresor, preferând să se concentreze pe criticile interne și pe criticile față de partenerii internaționali. Reacțiile internaționale rămân unanime în susținerea NATO și UE, în timp ce liderii români evită să menționeze explicit responsabilitatea Rusiei în aceste incidente.

George Simion și Călin Georgescu continuă să fie figuri cheie în scena politică, dar preferă să nu critice direct agresorul, ci să se concentreze pe criticile la adresa celor care conduc țara și a partenerilor internaționali.