Sursă: Stirileprotv.ro
Un nou studiu experimental indică faptul că unele dintre beneficiile somnului pot fi reproduse prin stimularea specifică a unei zone a creierului, chiar dacă subiectul nu doarme. Cercetătorii au reușit să reducă efectele lipsei de somn la șoareci, folosind o tehnică inovatoare.
Citește și: Cercetătorii dezvoltă proteza moleculară pentru recuperarea vederii nevăzătorilor
În cadrul experimentului, echipa de cercetători a implantat în creierul animalelor cabluri fine cu fibră optică, care au emis impulsuri luminoase timp de 30 de minute. Aceasta a imitat ritmul somnului profund în anumite regiuni ale creierului, menținând totodată animalele treze și active în timpul testului. Rezultatele, publicate în revista Nature Neuroscience, arată că această intervenție a redus unele efecte negative ale lipsei de somn, precum problemele de memorie și scăderea performanței cognitive.
Ce înseamnă această descoperire pentru înțelegerea somnului?
Studiul sugerează că anumite procese benefice ale somnului, precum consolidarea memoriei, pot fi simulate prin stimulare localizată a creierului. Cercetătorii au observat că, după stimulare, șoarecii au avut rezultate similare cu cei odihniți în testele de memorie, în timp ce cei fără stimulare au înregistrat performanțe mai slabe.
- Stimularea a durat 30 de minute și a fost aplicată în regiuni specifice ale creierului.
- Animalele au fost menținute treze pentru a fi private de somn în timpul experimentului.
- Rezultatele sugerează că efectele benefice ale somnului pot fi induse local, chiar și în stare de veghe.
- Studiul a fost realizat pe șoareci, iar tehnica nu a fost încă testată pe oameni.
- Cercetătorii urmăresc să dezvolte metode mai puțin invazive pentru stimulare la oameni.
Ce impact are această descoperire asupra viitorului tratamentelor pentru tulburările de somn?
Rezultatele studiului contribuie la o mai bună înțelegere a mecanismelor implicate în consolidarea memoriei și refacerea creierului în timpul somnului. Specialiștii consideră că această tehnică ar putea, în viitor, să ajute la tratamentul tulburărilor de somn sau al afecțiunilor cognitive asociate cu privarea de odihnă.
Deși tehnica nu a fost încă aplicată la oameni, cercetătorii notează că undele cerebrale lente, specifice somnului profund, pot fi simulate chiar și în stare de veghe la ființele umane, ceea ce deschide noi perspective în domeniul neurologiei și al medicinei. Studiul a fost finanțat de National Institutes of Health (NIH) din Statele Unite.